L-am adus pe Martinică
Pe o plajă de la mare.
– Aoleu, ce zăpuşeală!
Strigă el în gura mare.
– Păi dă jos cojocul, frate,
Şi rămâi în chiloţei.
– Nu, îmi zice ursuleţul,
Eu mă-ntorc la brazii mei.
De izvoarele de munte
Nu mă satur niciodată,
Marea e frumoasă, însă
Apa ei e… prea sărată.