Cântec ostăşesc - de George Coşbuc

9.0/10 - 170 de voturi
Cântec ostăşesc

Caii sar şi frâu-şi muşcă

Jos prin văi e fum de puşcă,

Corbi s-arată croncănind.

Stau de-atac duşmanii gata

Uite-o în zbor întunecata

Moarte-acum spre noi venind!

Ştim cu toţii ce ne-aşteaptă!

Sus spre Domnul mâna dreaptă

Ridicaţi-o dar, jurând!

Pentru sfânta noastră lege,

Pentru neam şi pentru rege

Toţi c-o inimă şi-un gând!

Nu mi te mâhni, copile,

Cine are-n luptă zile

Nu s-atinge plumb de el.

Ori aici, ori de altădată,

Moartea nouă tot ni-e dată

Fiecăruia-ntr-un fel.

Glas de trâmbiţă răsună

Şi coloanele s-adună

Fiţi cu inimă, copii!

Nu e rece glas de-aramă,

Ci e jalnic plâns de mamă,

Plânsul sfintei Românii!

Tu ne vezi din cer, Părinte,

Fie-ţi şi de noi aminte

Că suntem şi noi ai Tăi!

Fie-i blestemat mormântul

Cui îşi calcă jurământul.

Şi-am jurat pe cer, flăcăi!

Lasă tobele să bată!

Căpitane, du-ne odată

Unde-i foc şi unde-i fum.

Steagu-n vânt! Trăiască ţara!

Vesel sune-acum fanfara,

Dumnezeu cu noi de-acum!