Şalga - de Vasile Alecsandri

7.0/10 - 168 de voturi
Şalga

Sus pe malul Dunării,

La perdeaua cu câini răi,

A Şalgăi a vădanei,

Este-o turmă de cârlani

Păscută de opt ciobani,

Turma Şalgăi cea frumoasă

Ca şoimul de inimoasă.

La pierdea-n miezul nopţii

Nimerit-au haiducii,

Nimerit-au, năvălit-au,

Paloşele zângănit-au,

Pe ciobani legatu-mi-au,

Dulăii împuşcatu-i-au.

Iar pe baciul cel mai mare

Îl fereca şi mai tare

Cu coatele la spinare,

De striga că rău îl doare:

„Căpitan Caracatuci,

Vătăjel peste haiduci!

Peste cinci sute şi cinci

Tot haiduci de cei voinici.

De-ai făcut vreodată bine,

Fă-ţi o milă şi cu mine

Şi-mi dezleagă braţele,

Rău mă dor sărmanele!”

Căpitanul se-mblânzea,

Braţele-i le slobozea.

Iară baciul cum scăpa,

Mâna-n sânu-şi o băga,

Bucium de aur căta

Şi de trei ori buciuma,

Văile se răsuna,

Frunzele se clătina,

Şalga-n somnu-i l-auzea,

Din somn Şalga se trezea,

La soacră-sa se ducea

Şi din gură aşa-i zicea:

„Maică, măiculiţa mea!

N-auzişi tu buciumând

Şi văile răsunând?

Nu ştiu, maică, ciobanii

Rătăcit-au cârlanii,

Ori drumul au rătăcit,

Ori haiduci i-au năvălit?”

Baba soacra răspundea:

„Mergi, te culcă, fata mea,

De ciobani nu te-ngrija,

C-aşa bucium’ ei cu dor

Când le-i dor de casa lor.”

Soacra bine nu sfârşea,

Şalga iar că auzea

Glas de bucium răsunând,

Până-n suflet răzbătând.

„Hei! copii, copii argaţi!

Somnul dulce voi lăsaţi,

Ş-un cal iute-mi înşeuaţi,

Puneţi şaua bărbăteşte,

Să încalec voiniceşte.”

Ea pe cal se arunca

Şi spre Dunăre-alerga

Hăulind şi chiuind,

Buzduganul învârtind.

Cât haiducii o zăreau,

Loc de fugă nu găseau,

Iară Şalga-i urmărea

Şi din gură-aşa răcnea:

„Ian aşteapt’ aşteapt’ asteaptă

Să luptăm la luptă dreaptă,

Căpitan Caracatuci,

Vătăjel peste haiduci,

Peste cinci sute şi cinci

Tot haiduci de cei voinici!

Stai pe loc să ne-ntâlnim,

Două vorbe să grăim

Şi-n arme să ne lovim,

Că mă jur pe Dumnezeu!

Să te-nvăţ eu, fătul meu,

Cum se leagă ciobanii,

Cum se pradă cârlanii.”

Căpitan Caracatuci,

Cetaş mare de haiduci,

Se ducea, ducea, ducea,

Nici capul nu-şi întorcea.

Şalga-i ici, Şalga-i colea,

Capul din fugă-i tăia!

Capu-n urmă rămânea,

Trupul înainte fugea,

Sângele pârâu curgea,

Drumul roş că se făcea!

……………..

Cică, mări, de pe-atunci,

Când vin cete de haiduci,

Drumul lor nici că greşesc,

Nici că, zău, mai nimeresc

La perdeaua cu câini răi

A Şalgăi, a vădanei

A Şalgăi, a vădanei

De pe malul Dunării!