Cip, cirip, Mărite Soare - de Emilia Plugaru

7.0/10 - 184 de voturi
Cip, cirip, Mărite Soare

Ziua se târăşte, hoaţa,

Pe sub poala neagră-a nopţii,

Dorm albine, fluturi, gâze,

Dorm bunicii, dorm nepoţii.

Dorm toţi oamenii de treabă,

Prin ogrăzi visează câinii,

Ziua însă nu aşteaptă,

În apusul gri al Lunii.

Ea tiptil se furişează

Şi încet, încet anină

Peste-a nopţii neagră fustă

Câte-un petic de lumină.

Încă dorm albine, fluturi…

Doar micuţe păsărele,

Harnice, neobosite,

Se foiesc prin cuiburele.

– Cip, cirip, cirip, cirip!

De cu noapte ciripim!

Ştiţi de ce? Căci tare vrem

Soarele să îl trezim!

Cip, cirip! Mărite Soare!

Să nu uiţi cumva să vii!

Să aduci lumină multă

Şi căldură la copii.

Printre frunze, ici, în cuiburi

Creştem pui, sunt mititei,

Cip, cirip, Mărite Soare!

Să nu uiţi cumva de ei

– Cum să uit? Staţi fără teamă,

Liniştiţi-vă cu toţii,

Căci Pământul mi-e copilul,

Iară voi îmi sunteţi… nepoţii.