De dor mi-e cuta de pe frunte - de Emilia Plugaru

9.0/10 - 168 de voturi
De dor mi-e cuta de pe frunte

Atâtea păsări călătoare

Ce se desprind de cuibul lor,

Purtând pe aripi munţi de vise,

Lăsând în urmă munţi de dor…

De dor mi-e cuta de pe frunte,

De dor şuviţa care ninge,

De vis e vârful cel de munte,

De dor e gândul care plânge.

De-aş şti că încă mă aşteaptă

Acea căsuţă albă, mică,

Cu ochi de mamă care-nnoadă

Un gând frumos în horboţică,

De-aş şti că nucul de la poartă

Îmi zice-n şoapta sa pe nume,

N-aş sta pe gânduri nicio clipă,

Mi-aş strânge paşii de prin lume,

Să ţes din ei un drum de ţară

Şi-acasă să mă-ntorc apoi,

Lăsând în urmă munţi de vise,

Purtând în piept dorul de voi…