Doi cocoşi - de Emilia Plugaru

7.0/10 - 123 de voturi
Doi cocoşi

De cum se revarsă zorii,

Puşi pe ceartă, arţăgoşi,

Sar în sus ca două mingi,

Lângă prispă, doi cocoşi.

O găină speriată,

Bate-n cuşca lui Grivei:

– Hai te rog de mi-i desparte!

Amândoi sunt puii mei!

– Stai că vin, aşteapt-un pic,

Mârâie prin somn Grivei.

Trece-o oră şi-n sfârşit

Iată-l lângă cocoşei.

– Hei, opriţi-vă îndată!

Gata! Ce va apucat?!

Vă închid în cuşca mea,

Ăsta e omor curat!

Cocoşelul făr-de creastă

Din bătaie s-a oprit:

– Moş Grivei, tu ştii ce-i sportul?

– Cum să nu? Sunt poliţist.

– Moş Grivei, de dimineaţă,

Noi aici ne antrenăm.

O medalie de aur

Tare vrem să câştigăm.

– Bravo, bravo, bună treabă,

Lupta-n sport e foarte dură,

Dar e vremea să aflaţi,

Sportul are şi… măsură.