Şi iarăşi e iarnă, e iarnă,
Şi frigul pătrunde în oase,
Pământului haină aleasă,
Din nou iarna rece îi coase…
E iarnă, a noastră e iarna
Şi viaţa nu poţi să o minţi,
Şi ninge frumos ca-n poveste,
Şi toate în jur sunt cuminţi.
Hai vino aici, la fereastră,
Aşează-te-ncet lângă mine,
E iarnă, o iarnă a noastră
Când focul nu curge prin vine…
În sobă e rece cenuşa
Deci hai să ieşim azi din casă…
Afară tot ninge şi ninge,
Ce iarnă, ce iarnă frumoasă…
Suntem ca doi pomi fără frunze
Peste care, tăcută, ninsoarea
Se lasă, se lasă încet,
Ce albă, ce albă e zarea.
Ce iarnă frumoasă, ce iarnă,
Ah, toate în jur sunt cuminţi,
Stau pomii tăcuţi sub ninsori,
Iar noi ne privim ca doi… sfinţi…