La căsuţa cu poveşti - de Emilia Plugaru

7.0/10 - 157 de voturi
La căsuţa cu poveşti

Suflă vântul când e toamnă.

Ploaia bate în fereşti.

Amintirile ne duc

La căsuţa cu poveşti.

Amintirile ne-ndeamnă

Să mai fim odată mici…

Veneam, nepoţei, vreo zece.

În căsuţă la bunici.

Cât eşti mic mereu la joacă

Gându-ţi este, dar când creşti,

Îţi dai seama că nespuse

Au rămas multe poveşti…

Astăzi nu mai e bunica,

Nici bunicul, au plecat.

Nu mai este nici căsuţa,

Alta-n loc s-a ridicat.

Câte vorbe blânde oare,

Bunii au luat cu ei?

Câte snoave şi poveşti

Nu au spus la nepoţei?

Chiar de vrem a vremii roată

S-o întoarcem, iarăşi mici

Nu mai devenim vreodată.

Azi suntem şi noi bunici.

Casa noastră e acum

Cu poveşti şi snoave plină.

Stăm, privim în lung de drum.

Când nepoţii or să vină?

Timpul pleacă spre apus

Şi atâtea lucruri bune,

Mai avem încă de spus.

Oare toate le vom spune?

Suflă vântul, încă-i toamnă.

Ploaia bate în fereşti.

Hai grăbiţi-vă, nepoţi,

La căsuţa cu poveşti!