La săniuş - de Emilia Plugaru
Cască, se întinde leneş
Lângă sobă pisicuţa:
Unde e Vasile oare?
S-o fi dus cu săniuţa?
Unde-i oare? Nu-l găseşte,
Dar atât de mult ar vrea
Să se dea cu săniuţa
De pe derdeluş şi ea.
Iese-afară şi priveşte,
Fulgii cad din cer puhoi,
Îi atinge cu lăbuţa:
Au! Că sunt atât de moi!
Vrea să-i prindă ca pe fluturi…
Ce năstruşnică pisică,
Zice fără supărare,
Când apare, Vasilică.
– Urcă-n sanie mai iute,
Să plecăm la săniuş!
După ei aleargă vesel
Alt amic, un căţeluş.
