Oraşul - de Emilia Plugaru

7.0/10 - 108 de voturi
Oraşul

Prin geamuri prăfuite

Pătrunde de afară

Lumina şi căldura.

În suflet se strecoară

O nostalgie blândă,

Un dor nepreţuit

De firul cel de iarbă

Ce-n glie a-ncolţit.

Departe, în pădurea

Copilăriei mele

M-aşteaptă cu răbdare

Un pâlc de viorele.

Culoarea lor albastră

Mă cheamă, dar un gând

Îmi zice să mă-astâmpăr,

E drumul greu, e frânt…

Şi-atunci printre betoane

Pădurea mă găseşte,

Cu ochi de viorică

În lacrimi mă priveşte.

Mă-îndeamnă să las totul,

Să las această casă

Cu geamuri prăfuite,

Oraşul nu mă lasă.

M-a încleştat în gheare

Şi an de an mă ţine,

Iar primăvara trece,

Iar primăvara vine…

Nimic nu-mi mai rămâne,

Şterg geamul prăfuit

Şi văd printre betoane

Un mugure plesnit…