Piu-piu-piu… - de Emilia Plugaru

Piu-piu-piu, un pui gălbui,
A rămas de mama lui.
Prin ogradă trece Miau:
– Piu-piu-piu, o să te iau.

Vreau să vii la puii mei,
La cei patru motănei.
Speriat e pui gălbui,
Unde e mămica lui?

Vai, vai, vai, ce fac acum?
Frica mi-a ieşit în drum!
Mi-a ieşit în cale frica,
Iar alături nu-i mămica!

Vine cloşca repejor:
– Nu ai teamă, puişor,
Nu e nici un fel de frică,
Puiule, ea e pisică.

Şi eu mă temeam ca tine,
Dar acum tu ştii prea bine,
Când în preajmă o zăresc,
Mă reped şi o ciupesc.

Puişor, să nu ai frică
Cât eşti mic şi ai mămică.