Viorica - de Emilia Plugaru

S-a topit zăpada
Din pădurea rară,
Un strop de cer albastru
Pe pământ coboară.

Se bucură pământul.
Cu blânda lui suflare
Sărută picătura
Şi o preface-n floare.

Albastrul cer priveşte
Cu drag la floricică.
Pădurea o dezmiardă
Şi-i zice – Viorică.