🤵 de George Topârceanu

Bimbiriţichel - de George Topârceanu

7.0/10 - 137 de voturi
Bimbiriţichel

I

Fraţii lui, băieţi şi fete,

Au crescut mai pe-ndelete,

Toţi plângoci şi dolofani.

Cel mai tânăr dintre şapte

Se numeşte Papă-lapte

Şi-a-mplinit abia doi ani.

Toată ziulica ţipă –

Nu stă locului o clipă,

(Cere lapte), vrei-nu vrei.

Biata mă-sa la tot pasul

Trebuie să-i şteargă nasul

Şi să-l aibă-n grija ei.

N-au nici capră, n-au nici vacă.

Mama-i văduvă săracă.

Numai Bimbiriţichel

O ajută câteodată

Când o vede supărată…

Ce s-ar face fără el?

II

Într-o seară, o vecină

Zice: – Vin de la grădină,

Dintr-o margine de sat.

Mă dusesem, eu cu fata,

Şi-am luat şi pe cumnata,

Să culegem zarzavat.

Dar nici nu intrasem bine:

De sub gard, de lângă mine

Ţâşt! un iepure şoldan!

Arză-l focul să mi-l arză,

Mi-a mâncat un car de varză,

Toată munca dintr-un an!…

Bimbiriţichel deoparte

Stă uitându-se-ntr-o carte,

Parcă nici n-ar auzi

Chestia cu zarzavatul…

Dar a doua zi, băiatul

S-a sculat în zori de zi.

Unde pleacă? La grădina

Unde ieri a fost vecina,

Într-o margine de sat, –

Că-şi făcuse noaptea planul

Cum să prindă el şoldanul

Care fură zarzavat.