Viorica - de Emilia Plugaru

S-a topit zăpada

Din pădurea rară,

Un strop de cer albastru

Pe pământ coboară.

Se bucură pământul.

Cu blânda lui suflare

Sărută picătura

Şi o preface-n floare.

Albastrul cer priveşte

Cu drag la floricică.

Pădurea o dezmiardă

Şi-i zice – Viorică.