Singurătatea ne face bine,
singurătatea ne dă puteri,
mănâncă astăzi scrumul de ieri
flacăra noastră fără ruşine.
Noi ne mai credem corăbieri
peste abisul mării depline,
Dar picătură de apă nu vine
din ţevăria pe unde-o ceri.
Mari în pretenţii şi-n fapte – mici
ne ţinem rangul, ne vindem gândul,
bietul orgoliu pururi urmându-l,
râvnind acolo ce-avem aici,
şi libertăţii sufletul dându-l
şeile noastre miros a bici.