…O femeie ne face semn
de pe marginea şoselei,
oprim şi-o luăm în maşină,
şi se urcă greu
şi se scuză:
am proteză în loc de picior,
mă dusesem după brânză în munte
şi-a intrat roata tractorului
peste mine
şi mi-a zdrobit piciorul.
Vă dă pensie tractoristul…
Doamne fereşte,
dar pentru asta trebuia
să-l dau în judecată,
bietul om n-a vrut el
să mă omoare,
aşa a vrut Dumnezeu,
cum să-l dau în judecată,
l-am cununat,
i-am botezat copiii,
îmi zice nănaşă,
când e frig e mai greu,
şi când plouă sau ninge,
toţi nervii piciorului mi se zvârcolesc,
şi picioru-şi aduce aminte de mine
şi parcă mă doare şi proteza.
…Şi nănaşa coboară
cu greu din maşină
şi se îndepărtează pe drumul
de piatră
cu zgomot ritmat de proteză.