Ninge din Shakespeare - de Adrian Păunescu
Ninge uitat. Toţi fulgii astăzi daţi-i
Celor săraci, copii să şi-i mintă,
Ninge fără de corp, ca din oglindă,
Cade lumina pe toţi condamnaţii.
Pe toată omenirea suferindă,
Pe toţi duşmanii, ca şi pe toţi fraţii,
Ninge uitat de-atâtea generaţii,
Ninge cu fulgi din lanţul de pe grindă.
Ninge din Shakespeare, cu zădărnicie,
Cu amăgiri, cu desprimăvărare,
Numai groparul limita cunoaşte
Când cu dispreţ el tace-n gura mare.
Ninge cu fulgi pentru lipit sicrie
Şi lumea moare, naşte, moare, naşte .
