Pastel de toamnă - de Adrian Păunescu

8.0/10 - 185 de voturi
Pastel de toamnă

Pe muntele negru de frunză de vară

Te chem cu accent brumăriu să te sperii

Când spicul de toamnă dă-n spicele verii

Şi cade lumina şi trage să moară.

Şi sânt întrebări prin natura puzderii

Şi sfârâie ploaia dinţii ca o ceară

Şi vara ne-nchide în toamnă afară

Femeie, bărbat sub pecetea tăcerii.

Aicea la munte mai poate să spere

Şi cel care moare că moartea-i departe

Şi noi să fugim şi să scriem o carte

În ea cuprinzând ale toamnei mistere.

Că sântem în lume pe-acolo prin partea

Pe unde întârzie poşta şi moartea.