A-nflorit o păpădie! - de Otilia Cazimir

Nici o floare:

Numai pete mari, de soare…

Doar din frunza cafenie

Putrezită-n umbra rară,

Iese-un pui de păpădie

Să mai vadă ce-i pe-afară.

Se întinde drept spre cer

Pe codiţa lui de gumă.

Dar când vede că nu-i glumă,

Că-i tot brumă

Şi-i tot ger –

Îşi adună pămătuf,

În tecuţa-i vătuită,

Pentru-o zi mai potrivită,

Soarele călduţ, de puf!