Iada - de Tudor Arghezi

Între iezii din cireadă
S-a născut de-o săptămână,
Dintr-o capră mai bătrână,
Dar zburdalnică, o iadă.
E bălţată-n fel de pete,
Zugrăvite ca pe var
Când, prin vişini şi arţar,
Bate luna în părete.
Dar pestriţă şi bălţată,
Albă, neagră, stacojie,
S-a-ntrecut în fudulie –
Şi-i stă bine, că e fată.
Iar în frunte, iada mea
Poartă, brează, semn: o stea.