Inimă de câine - de Tudor Arghezi
La coteţul lui Dulău,
Paznic bun şi câine rău,
Vrăbiile se adună
Să prânzească împreună.
Zgribulite-n pod şi-n pom,
Au văzut, ducând, pe om,
Troacă mare cu păsat
Şi Dulău a şi lătrat.
Uriaşul negru ştie
Că a pus tovărăşie
Şi cu vrăbioii hoţi
Mămăliga pentru toţi,
Şi gingaş cum nu se poate,
Le-a lăsat o jumătate.
