Concertul primăverii - de George Coşbuc

9.0/10 - 109 de voturi
Concertul primăverii

Chiar acum din crâng venii

– Şi c-o veste bună!

Iarăşi e concert, copii;

Merg şi eu, şi tu să vii,

Mergem împreună.

Vrei programă, lămurit?

Stai puţin să caut.

Cucul, un solist vestit,

De printr-alte ţări venit

Va cânta din flaut.

Cântăreaţa dulce-n grai,

Cea numită „perla

Cântăreţilor din mai”

Dulce va doini din nai

Multe doine mierla.

Va-ntona apoi un psalt

„Imnul veseliei”

Corul dintr-u fag înalt.

Vor cânta-n sopran şi-n alt

Graurii câmpiei

Turturelele-n tenor,

Şi-alte voci măiestre,

Toate după glasul lor.

Vor urma dup-acest cor

Fel de fel de-orchestre,

Voci de gaiţe cari fac

Să scoboare ploaia,

Şi-ntr-o scoarţă de copac

O să bată tica-tac

Tactul gheunoaia.

Iar naţionale-apoi,

Cobze şi-alte hanguri,

Glas de fluier şi cimpoi

Pitpalaci şi cintezoi

Şi-un taraf de granguri.

Se vor pune-apoi pe joc

Până chiar şi surzii,

Când vor prinde dintr-un loc

Să ne cânte hori cu foc

Din tilincă sturzii.

Vom cânte şi noi ce-om şti,

Cântece din carte.

Şi, de va putea veni

Vântul, şi el va doini,

Că e dus departe.

Cine-i contra, să-l vedem,

Ca să-l ştie soţii!

De-aveţi chef, tovarăşi, blem –

Ura-n cer! Cu toţii-avem,

Mergem dar cu toţii!