Alei mică, alei dragă - de Mihai Eminescu

Alei mică, alei dragă,
Cine vrea să ne-nţeleagă
Vază frunza cea pribeagă,
Ce-i ca viaţa noastră-ntreagă.

Alei dragă Veronică,
Despărţirea toate strică,
De ne-alegem cu nimica –
Viaţa trece, frunza pică.

*
Alei dragă, alei mică,
Viaţa trece, frunza pică,
Şi din ura ce ne strică

Nu ne-alegem cu nimica.
Măcar cine ce grăieşte,
Altul alta îndrăgeşte.
Inima-mi pe cât trăieşte

Tot la tine se gândeşte.
Alei mică, alei dragă,
Ia vezi frunza cea pribeagă –
Aşa trece viaţa-ntreagă

Şi nimic n-o să s-aleagă.