Când marea… - de Mihai Eminescu

8.0/10 - 197 de voturi
Când marea…

Când marea turbează de valuri împinsă

Şi-şi scutură coama de spume şi vânt,

Când nori-alung ziua din lumea cea plânsă,

Când tunete cânt;

Atunci printre nouri, prin vânt şi prin unde

O rază de aur se toarce uşor

Şi-n fundul sălbatec al mării pătrunde

Prin vânt şi prin nor.

Ce caută raza din ceruri venită,

Din galbena steauă ce-aleargă prin cer,

Ce caută-n mare, în noaptea-i cernită

Und-razele pier?

În fundul cel umed al mării turbate,

În lumea-i noptoasă, în sânu-i de-amar,

Luceşte o steauă în piatră schimbată,

În mărgăritar.

E-amantul a stelei ce palidă trece

Şi-aruncă prin nori a ei rază de nea,

E-amantul căzut dintre stele, ce rece

În mare murea.