Codrule, Măria-ta - de Mihai Eminescu

8.0/10 - 195 de voturi
Codrule, Măria-ta

Codrule, Măria-Ta,

Lasă-mă sub poala ta,

Că nimica n-oi strica

Fără num-o rămurea,

Să-mi atârn armele-n ea.

Să le-atârn la capul meu,

Unde mi-oi aşterne eu,

Sub cel tei bătut de vânt

Cu floarea până în pământ,

Să mă culc cu faţa-n sus

Şi să dorm, dormire-aş dus;

Dar s-aud şi-n visul meu,

Dragă codri, glasul tău,

Din cea rarişte de fag,

Doina răsunând cu drag,

Cum jelind se trăgănă,

Frunza de mi-o leagănă,

Iară vântul molcomit

De-a vedea c-am adormit,

El prin tei va răscoli

Şi cu flori m-a acoperi.