La mormântul lui Aron Pumnul - de Mihai Eminescu

7.0/10 - 155 de voturi
La mormântul lui Aron Pumnul

Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,

Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta;

C-acuma din pleiada-ţi auroasă şi senină

Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină,

Se stinse-o dalbă stea!

Metalica, vibrânda a clopotelor jale

Vuieşte în cadenţă şi sună întristat;

Căci, ah! geniul mare al deşteptării tale

Păşi, se duse-acuma pe-a nemuririi cale

Şi-n urmă-i ne-a lăsat!

Te-ai dus, te-ai dus din lume, o! geniu nalt şi mare,

Colo unde te-aşteaptă toţi îngerii în cor,

Ce-ntoană tainic, dulce a sferelor cântare

Şi-ţi împletesc ghirlande, cununi mirositoare

Cununi de albe flori!

Te plânge Bucovina, te plânge-n voce tare,

Te plânge-n tânguire şi locul tău natal;

Căci umbra ta măreaţă în falnica-i zburare

O urmă-ncet cu ochiul în tristă lăcrimare

Ce-i simţ naţional!

Urmeze încă-n cale-ţi şi lacrima duioasă

Ce junii toţi o varsă pe trist mormântul tău,

Urmeze-ţi ea prin zboru-ţi în cânturi tânguioase,

În cânturi răsunânde, suspine-armonioase,

Colo, în Elizeu!