O stea pin ceruri - de Mihai Eminescu

O stea pin ceruri o văd că trece

Şi eu un nume i-am pus din zbor,

Numele unei inime rece,

Fără fior.

Ea nevăzută acum se stinge,

Nimeni în zboru-i n-o-a urmărit;

Numai un ochi singur umed o plânge

Căci o-a iubit.

Ştiţi de ce stelei i-am dat un nume,

Numele unui suflet răcit,

Ce-acuma palid, uitat de lume,

A-mbătrânit?

Pentru că ochiul ce lăcrimează

După-acea steauă care s-a stins

Este-al meu suflet ce meditează,

E-ochiul meu plâns.