Sala-i mare, strălucită - de Mihai Eminescu

8.0/10 - 182 de voturi
Sala-i mare, strălucită

Sala-i mare, strălucită,

Masa-i albă, oaspeţi mulţi,

Vorbe dulci să tot asculţi –

Şi lumina-i îndrăgită

De ochi lucii, de ochi mulţi.

Icia unii stau alene

Şi visează şi gândesc,

Colo alţii chiuiesc,

Iar femei cu lunge gene

Râd în taină şi privesc.

Una face că nu vede

Şi cu capul stă plecat,

Pe când ochii, -namorat,

A lor raze îşi repede

La străinul întristat.

La străin cu fruntea pală

Şi cu părul ca de corb –

Buzele ei roşii sorb

Când în braţe şi pe poală

Doarme dus amorul orb.