Albumul tău e un salon în care
S-adună fel de fel de lume multă
Şi fiecine aşeaz-o foaie smultă
Din viaţa sa, în versuri răbdătoare.
Acum doreşti cu pana mea incultă
Şi eu să trec prin mândra adunare?
Dar ea de-amicii tăi sfială are
Şi de-oi vorbi, au cine mă ascultă?
Spre a-ţi aminti trecutele petreceri
Condeiu-n mână tu mi-l pui cu sila.
De la oricare-un snop de fraze seceri,
Apoi le răsfoieşti filă cu filă.
Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri,
Privind în vrav prostia imobilă.