Sonet satiric - de Mihai Eminescu
Pişcată-ţi este mâna ta de streche,
De mişti în veci condeiul pe hârtie –
Durează-un şir sau fabrică o mie:
Cuvinte-nouă or fi, dar blaga veche.
Ce are-n gând un om, aceea scrie,
Nimica nou tu n-ai de spus, Ureche,
Cu Pantazi fiind pe veci pereche,
Tu izvodeşti, cel mult, ce dânsul ştie.
Ţi-asemăn fruntea unei vii paragini
Şi vânt şi pleavă sunt a tale scrieri,
De zei lipsite, vai! a tale pagini.
Zadarnic paiul sec al minţii-l trieri,
Drapându-i golul ei cu reci imagini:
Nimic nu iese dintr-un dram de crieri.
