Traduceri şi adaptări - de Mihai Eminescu

9.0/10 - 120 de voturi
Traduceri şi adaptări

Dulce cu corp de omăt înecat în păru-i de aur,

Venera zace murind – cine o va moşteni?

Ah, în două părţi deopotrivă-mpărţi bogăţia-i –

Ţie: frumseţe ş-amor; mie: durere şi dor.

*

Ce cumplit este amorul, deşi dulce aparent.

Un tiran, care nu varsă decât sânge inocent.

*

Pallas – în Lacedemon – văzu pe Venera armată:

– Aide acum să luptăm, judice Paride-acum.

Venera însă răspunse: – Armată mă-nfrunţi temerară?

Eu, pe când te-am învins, ştii cum că goală eram.

*

– Cum poţi s-omori un colibri, diamant frumos de aer?

Nu e frumos şi strălucit, n-ai milă de-a lui vaier?

– De ce mai flutură şi el sclipind o aripă luxoasă?

Natura mea, amicul meu, e ternă, serioasă.

*

Anii fug – cu ei viaţa – cu ea totul.

Azi suntem, iară mâine cinis et umbra;

Să-ncununăm a plăcerilor dulci trecătoare

Cupă de aur.

*

Cine-a făcut din trestii mai întâi şi-ntâi un fluier

Şi a săpat întâiul verset într-o coajă de copac,

De pe umbră pe părete zugrăvi întâia oară

O icoană. Nu; amorul nu mai e atât de grabnic.

Iară mintea e înceată.