Dreptatea Leului - de La Fontaine

8.0/10 - 111 de voturi
Dreptatea Leului

Pe vremuri, Capra, Oaia şi surioara Juncă

S-au însoţit cu Leul – un staroste trufaş –

În obşte, la câştiguri şi pagube, părtaşi.

Şi Capra, mi se pare, tot iscodind prin luncă,

avu noroc în lanţuri un Cerb frumos să vadă

Şi le trimise vorbă să-i cheme la prânzare.

Veniră toţi. Şi leul îi socoti pe gheare

Şi împărţi în patru, pe loc întreaga pradă.

-„Întâia parte – nu e de mirare –

Pe drept cuvânt se cade s-o iau eu

Ca Leu!

A doua – îmi închipui că ştie fiecare –

E dreptul meu

Ca dintre toţi mai tare.

A treia îmi revine ca mai viteaz,fireşte.

Iar dacă de ciozvârta a patra îndrăzneşte

măcar să se atingă vreun ortac –

Bucăţi îl fac!”