Aoleo! mamă Ileană!
Cată-mi vreo buruiană
Şi cu mine-ţi fă pomană.
Mergi în câmp de-alege un smoc
Tot de mac şi busuioc,
Să-mi stingi inima de foc.
C-a fi azi o săptămână,
Am văzut pe la fântână
O puicuţă de română,
Şi de-atunci dorul mă frânge,
Soarele din cer mi-l stinge,
Şi la groapă mă împinge.
Dragostele tinerele
Nu se fac din viorele,
Ci din buze subţirele.
Blestemat să fie locul
Unde mi s-a aprins focul
De-mi tot plâng acum norocul.
Blestemat să fie ceasul
Când i-am urmărit eu pasul
Şi i-am auzit eu glasul.
Cu pasul m-a rătăcit,
Cu glasul m-a ameţit;
Liniştea mi-am prăpădit!