Cântec de fericire - de Vasile Alecsandri

Gândul meu la tine zboară

Ca o pasăre uşoară

Către cuibul înverzit,

Şi la sânul tău pătrunde

Ca un flutur ce s-ascunde

Într-un leagăn înflorit.

Dorul meu în a ta cale,

Urmând pasurilor tale

Te dezmiardă ne-ncetat,

Şi pe dulcea ta guriţă,

Dragă, draga mea Niniţă,

Fură-un dulce sărutat.

Ochii mei, ce-n veci la tine

Aţintesc a lor lumini,

Înotând în tainic foc,

Văd lucind pe-a ta zâmbire

Îngereasca ta simţire,

Îngerescul meu noroc.

Tot ce-n lume-i drag şi place.

Tot ce-nalţă şi preface

Pe un om în Dumnezeu,

Mi le-ai dat cu-a ta iubire,

O, frumoasă nălucire!

Scumpa mea! Îngerul meu!

De-acum vie cruda moarte!

Sufle vântul relei soarte

Pe pământul îngrozit!

Eu aştept cu nepăsare

A furtunilor suflare,

Căci iubesc şi sânt iubit!

Sufletu-mi e o grădină

Unde-n gingaşă lumină

Cântă-o pasăre din rai.

Viaţa mea de veselie

Trece lin în veşnicie

Ca o dulce zi din mai!

Căci amorul e un soare,

Ş-a mea inimă o floare,

Ş-a mea viaţă-un dulce vis.

Căci iubita mea Niniţă

Cu-o zâmbire, cu-o guriţă,

Mie cerul mi-a deschis!