Cântece de lume - de Vasile Alecsandri

9.0/10 - 137 de voturi
Cântece de lume

I

Inima-mi e amărâtă,

Zarea vieţii înnegrită!

De-oi trăi, n-am ce dori,

N-am ce jeli de-oi muri!

Inimă, fii răbdătoare

Ca pământul sub picioare,

Până ce-i zace cu-al tău dor

În mormânt nesimţitor.

Ce-ţi slujeşte de a plânge,

De-a vărsa lacrimi de sânge

Într-al lumii val cernit?

Valul trece neoprit!

Taci, cumplita mea durere,

Şi tot creşte în tăcere,

Până ce tu la Dumnezeu

Duce-vei sufletul meu!

II

Avut-am odată-n lume

Dor de fală şi de nume,

Dar acum vedea-l-aş mort

Chiar şi numele ce port!

Avut-am odinioară

Mamă dulce, dulce ţară;

Dar acum sunt rătăcit

În pustiu nemărginit!

Avut-am în fericire

Un vis dulce de iubire…

Unde-i, Doamne, visul meu?

Unde-i raiul, unde-s eu?

Amar mie! amar mie!

Din cereasca-mpărăţie

Ce lung fulger m-a pătruns!

Ce-am fost eu şi ce-am ajuns?

III

Ah! durere, în ce parte

De tine să fug departe?

Urmă-n lume să nu las,

Nici s-aud al lumii glas!

Cum să scap de rău, de bine?

Încotro să fug de mine,

Pe pământ să nu mai ştiu

De sunt mort sau de sunt viu?

Daţi-mi, daţi-mi aripioare,

Să zbor iute pe sub soare.

Daţi-mi aripi de pe dor,

Pe sub noapte iar să zbor.

Duce-m-aş şi m-aş tot duce,

Dor să nu mă mai apuce!

Cine-n cale m-a vedea

Să plângă de jalea mea!