Doina oltenească V - de Vasile Alecsandri

Frunzuliţă, iarbă neagră,
Taica, maica tot mă-ntreabă
Care muncă mi-e mai dragă?
Munca cea de haiducie,

Pistoale de Veneţie
Şi cal bun de călărie.
Geaba beau, geaba mănânc,
Geaba mijlocul îmi strâng,

Dacă n-am arme să-ncing
Şi cal bun să mi-l înching.
Voinicelul nearmat
E ca ştiuca pe uscat,

Voinicelul fără cal
E ca peştele pe mal
Şi ca mărul lângă drum,
N-are pace nicidecum,

Câţi trec îl zburătăiesc
Şi de crengi îl sărăcesc,
Dar voinicul înarmat
Şi pe-un zmeu încălecat

Drăgălaş e şi frumos
Ca luceafăr luminos.