Încununarea steagului - de Vasile Alecsandri

9.0/10 - 149 de voturi
Încununarea steagului

Biserica e plină de capete plecate.

Mulţimea-ngenunchiată ascultă lăcrimând

Pomelnicul cel jalnic de nume neuitate

A celor morţi în floare, stindardul apărând.

Stau faţă de serbare un Rege şi-o Regină,

Ş-un steag ce se înalţă, umbrind altarul sfânt.

El are multe zdrenţe, dar lui toţi se închină,

Caci e o moaşte sacră, al Patriei veşmânt.

O! zdrenţe glorioase, victoria în lupte

Vă dete muşcătoare şi aprigi sărutări!

O! haină-a României, atâtea poale rupte

Cuprind întreg poemul al ei neatârnări.

O! Steag, fii veşnic falnic cu Regele-mpreună,

Tu Steaua României izbânditor o porţi

Fii vesel, azi Regină îşi pune o cunună

De roze pentru vii, de lauri pentru morţi.