Leliţele - de Vasile Alecsandri

Dragă mi-e leliţa-naltă
Şi la mers cam legănată.
Dragă mi-e leliţa-n joc
Când se leagănă cu foc,

Unde-şi pune piciorul,
Se aprinde mohorul.
Unde aruncă-un ochişor,
Arde sufletul de dor!

Dragă mi-e leliţa mică
Şi de trup cam gingăşică,
Că se suie pe opincă
Şi dă gură subţirică;

Câte fete cu mărgele,
Toate-s drăguţele mele.
Câte fete cu bundiţă,
Poartă miere pe guriţă.

Câte fete răsărite,
Toate-mi par flori înflorite.
Cum aş face, cum aş drege,
Că pe toate le-aş culege,

Să-mi fac traiul şi să mor
Legănat pe sânul lor!