Pe coastele Calabriei - de Vasile Alecsandri

7.0/10 - 141 de voturi
Pe coastele Calabriei

Pe coastele Calabriei vaporul înaintează

În unda luminoasă ce noaptea fosforează;

El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin.

Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin.

În dreapta, pe-ntuneric, se înalţ-un negru munte,

Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte;

Sehastru ce cunoaşte al globului mister.

El pare că din sânu-i azvârle stelele-n cer.

În stânga e Carybda sălbatică, stâncie,

Din zare se întinde o punte argintie,

Pe care se îndreaptă vaporul legănat,

Ce calcă orizonul cu stele semănat.

Dorm valurile mării sub atmosfera caldă,

În baie azurie Sicilia se scaldă;

Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal,

Aspiră-al Siracuzei parfum oriental.