Ş T E F A N
Şoimule, şoimuţ uşor,
Fă-te roată sus în zbor.
Ce se vede la hotare
De s-aude zgomot mare?
Ş O I M U L
Ştefane! viteazul meu!
Zău! de altul c-ar fi rău,
Iar de tine mult e bine
Că tu eşti şoiman ca mine.
De jur împrejurul tău
Năvălesc duşmani mereu,
Te calc ungurii făloşi
Şi lifteni necredincioşi,
Te calc hanii tătăreşti
Şi urdiile turceşti!
Ş T E F A N
Las’ să vie, las’ să vie
Să se dea pradă mie!
Moartea-i paşte ca o turmă,
Păcatu-i mână din urmă.
Mulţi au mai venit la noi,
Puţini s-au dus înapoi,
Că-s român cu patru mâini
Şi am leacuri de păgâni:
De tătari am o săgeată,
De turci pala mea cea lată,
De lifteni un buzdugan
Şi de unguri un arcan.