Cocostârcul şi vulpea - de Gheorghe Asachi

9.0/10 - 172 de voturi
Cocostârcul şi vulpea

Cocostârcul călători

La prânz de vulpe să cheamă,

Dar în loc d-ospăţ cu spori,

Pe disc lat găseşte o zamă

Limpede şi chiar lătură,

Fără vreo dumicătură.

Pasărea cu lungul plisc,

Vrând să mânce, toată-n disc,

Osteneşte sărmănica

Şi nu-nghite mai nimica;

Vulpea însă unde-atinge

Soarbe tot şi-n urmă linge.

Cocostârcul supărat

Astă festă n-au uitat

Ş-a-nturna vrând neplăcută

Daună care au păţit,

Pe cea vulpe prefăcută

La o masă au poftit.

Vulpea vine chiar l-amiază

Şi la vatr-amu s-aşează,

Unde un miros priincios

Mânea vulpii prânz gustos.

Dar bucate

Delicate

Vede-nchise întru un vas

Ce-i cu lung şi-ngust grumaz.

În el pliscul bine-ncape

Ca bucatele să pape,

Dar căscatul vulpii bot

Stă de prânz departe-un cot;

Deci cu foame şi ruşine

Lighioaia ni rămâne.

Cel ce vrea pe-un alt s-înşele

Dese sufere mai rele.