Cocostârcul şi vulpea - de Gheorghe Asachi

9.0/10 - 173 de voturi
Cocostârcul şi vulpea

                        Cocostârcul călători

                        La prânz de vulpe să cheamă,

                        Dar în loc d-ospăţ cu spori,

                        Pe disc lat găseşte o zamă

                        Limpede şi chiar lătură,

                        Fără vreo dumicătură.

                        Pasărea cu lungul plisc,

                        Vrând să mânce, toată-n disc,

                        Osteneşte sărmănica

                        Şi nu-nghite mai nimica;

                        Vulpea însă unde-atinge

                        Soarbe tot şi-n urmă linge.

                        Cocostârcul supărat

                        Astă festă n-au uitat

                        Ş-a-nturna vrând neplăcută

                        Daună care au păţit,

                        Pe cea vulpe prefăcută

                        La o masă au poftit.

                        Vulpea vine chiar l-amiază

                        Şi la vatr-amu s-aşează,

                        Unde un miros priincios

                        Mânea vulpii prânz gustos.

                        Dar bucate

                        Delicate

                        Vede-nchise întru un vas

                        Ce-i cu lung şi-ngust grumaz.

                        În el pliscul bine-ncape

                        Ca bucatele să pape,

                        Dar căscatul vulpii bot

                        Stă de prânz departe-un cot;

                        Deci cu foame şi ruşine

                        Lighioaia ni rămâne.

                        Cel ce vrea pe-un alt s-înşele

                        Dese sufere mai rele.