Doi raci - de Alecu Donici

– Ei, vezi, mă rog, ce nătărău!

Tot înapoi se dă.

Aşa un rac pe fiul său

Odată ocără.

– O, bunul meu părinte!

Răspunse racul fiu –

Cum mergi tu înainte?

Mă iartă că nu ştiu.

Şi dar, te rog, mă-nvaţă;

Dă-mi pildă drept povaţă,

Şi-apoi, eu după tine

Voi merge foarte bine.

E grea pretenţia fără exemple bune,

Să fie cineva desăvârşit în lume.