Meniu
AL
Autor

Fabule de Alecu Donici

Alexandru (Alecu) Donici a rămas un nume de referință în literatura română datorită fabulelor sale.Mai jos găsiți colecția celor mai renumite poezioare sau povești cu tâlc - din care au de învățat nu doar copiii. 

86 fabule Alecu Donici Fabulă de Alecu Donici 8.1 / 10

Toate fabulele (86)

1

Adevărul sau cucoşul de la moară

Cucoşul, ştiţi prea bine, că are însuşire De a ne da de ştire Prefacerile zilei ş-a timpului schimbări. El, făr-a se supune La reguli...

Alecu Donici 8.0
2

Antereul lui Arvinte

Arvinte coatele au ros la antereu, Dar n-au stat mult să socotească; Ci singur el, mereu Se puse să-l cârpească. Iar pentru petici de...

Alecu Donici 8.0
3

Ariciul şi cârtiţa

– Sunt liberă, am dreptul, O cârtiţă zicea, Pe sub pământ cu-ncetul, Să scurm cât mi-ar plăcea. Şi cine poate oare de mine să...

Alecu Donici 9.0
4

Autorul şi hoţul

În întunericul lăcaşului de umbre, În tartarul cumplit Unde de grozăvii trist sufletu-ţi se umple Şi unde merge omul de fapte osândit, Sosiră totodată...

Alecu Donici 8.0
5

Bărbatul cu trei femei

Un om poznaş au fost schimbat Vro trei femei cu cununii, Fiind tustrele încă vii. Dar acolo era un aspru împărat, La care, cum...

Alecu Donici 9.1
6

Bondarul mizantrop

– Merge iute, zău nu-i şagă, Spre pieire, lumea-ntreagă. Merge, merge, se tot duce, Spre pieire au pornit, Zi ce merge, rău ne-aduce Rău,...

Alecu Donici 8.0
7

Braminul

Eu v-am spus odată, că omul când greşeşte Adeseori pe altul se dezvinovăţeşte; Iar dacă nu-i rămâne alt chip de îndreptat, Apoi ori întâmplarea,...

Alecu Donici 7.0
8

Bricele

Eram în hotărâre de fabuli să mă las, E grea această cale la muntele Parnas; Dar unchiul, care strânge nepotului avere, Ce vrea de...

Alecu Donici 8.0
9

Broasca şi zeul

– Bre-che-che-chex! coax! coax! Căci fără apă am rămas! – Aşa striga o broască, ce de cu primăvară Din valea cea slotoasă, pe deal...

Alecu Donici 8.1
10

Câinele lătrând

– Am, am instinct de câine: Să latru până mâine; Vroi să răspund menirii de câine credincios. Cei buni pe lângă mine pot trece-n...

Alecu Donici 9.0
11

Calul şi călăreţul

Un vrednic călăreţ Avea un cal prea blând şi bine învăţat; Iar singur el semeţ Şi despre cal încredinţat, Au vrut să facă o...

Alecu Donici 9.0
12

Calul şi măgarul

Păstorul unor oi, pe lângă turma sa Avea un cal şi un măgar. Din întâmplare el găseşte o harşa, Cusută tot în fir şi...

Alecu Donici 7.0
13

Capra şi iada

Ţăranul între vitişoare Avea şi o căpriţă. El o numea leliţă, Îi da adese tăricioare. Şi bine o ţinea. Ea însă un nărav avea:...

Alecu Donici 8.0
14

Carele cu oale

O tabără de care mergea la târg cu oale A unui neguţător. El însuşi cu-ngrijire le conducea în cale, Sperând de Moşi s-adune folos...

Alecu Donici 8.0
15

Cheltuitorul şi rândunica

Un tânăr foarte bun, dar prea cheltuitor, Luând în stăpânire O bună moştenire, În vreme de un an, rămase pe uşor, Şi tot ce...

Alecu Donici 7.0
16

Doi câini

Un câine, de pe neam dulău, Prielnic, credincios către stăpânul său, Odată au văzut Pe vechiul cunoscut, Juju, căţel tărcat, Ce din ogradă an...

Alecu Donici 9.0
17

Doi raci

– Ei, vezi, mă rog, ce nătărău! Tot înapoi se dă. Aşa un rac pe fiul său Odată ocără. – O, bunul meu părinte!...

Alecu Donici 7.9
18

Două mance şi un copil

În vremile trecute o jupâneasă mare Născu un făt-frumos. Copilul cât se poate era de sănătos; Dar pentru ca să aibă mai bună căutare,...

Alecu Donici 7.0
19

Două poloboace

Un poloboc cu vin Mergea în car pe drum, încet şi foarte lin; Iar altul cu deşert, las’ că venea mai tare, Dar şi...

Alecu Donici 8.9
20

Elefantul în domnie

Cine-i tare şi mare, Dar minte nu prea are, Nu-i bine, cât de bun la inimă să fie. Pe elefant l-au pus în codri...

Alecu Donici 8.0
21

Fierul şi argintul

– Nu ai cuget, eşti un rău! Tu te-ai făcut ciocan, tu te-ai făcut ilău. Şi-n mine baţi fără cruţare! Au doară ai uitat,...

Alecu Donici 7.0
22

Florile

La nişte case mari, în oale prea bogate, Sta falnic pe fereşti, Pe lângă flori fireşti, Şi cele prelucrate De mâine omeneşti. Dar iată,...

Alecu Donici 9.0
23

Frunzele şi rădăcina

Într-o zi de vară, lină, călduroasă, Răspândind în vale umbră răcoroasă, Frunzele pe arbor vesel dănţuiau Şi cu zefiraşii astfel se şopteau: – Dulce...

Alecu Donici 7.0
24

Furnica

O furnică De soi mică, Iar de inimă prea mare, Adusese furnicarul într-o nespusă mirare, Căci, precum al ei istoric lumea au încredinţat, Ea...

Alecu Donici 7.0