Un munte se trudea de facere cumplit.
Trei zile au vuit,
Încât se clătina pământul de sub el;
Dar în sfârşit s-au desfăcut
Şi au născut:
Un şoricel!
Această fabulă ca muntele e veche;
Eu însă să vă spun secretu-i la ureche:
Sunt oameni de la care-aştepţi
Minuni să vezi;
Aşa vuiesc de tare
Când ei se socotesc că au vro treabă mare;
Iar cercetând în faptă,
Găseşti isprava lor deşartă.
Spre pildă, eu ades scriu, şterg şi iar gândesc,
Ca când o epică piimă născocesc;
Iar după trudă multă
În faptă mă trezesc cu o făbuliţă scurtă.