Trecătorii şi căţeii - de Alecu Donici

9.0/10 - 169 de voturi
Trecătorii şi căţeii

Pe uliţă-n plimbare

Doi trecători mergeau

Şi o întrevorbire de cuviinţă mare

Ei serios ţineau.

Când, iată de la căsuţă

Un căţeluş sfrijit

Asupra lor s-au repezit;

Ţah, ţah, ţah, ţah, şi altă în urma lui hăituţă.

Apoi căţei, căţei,

Mulţime – ştiţi ca ei…

Încât unul din oameni acum vrea să găsească

Vrun bulgăre sau piatră, căţeii să-ngrozească.

– Astâmpără-te, frate, îi zice celălalt.

Au doar n-ai mai aflat

A câinilor natură?

Jaluzi, ei orice văd

De fire mai aleasă, acolo se repăd

Şi nu mai tac din gură,

Iar tu păzeşte-ţi drumul, mergi drept ca un român.

Ei latră şi rămân.

Şi între oameni este rău’ jaluzia:

Ea-i sor’ cu duşmănia.