Meniu
AD
Autor

Poezii de Adrian Păunescu

Adrian Păunescu este cunoscut mai ales ca poet — debutând în 1960 și fiind unul dintre cei mai prolifici autori români ai perioadei — și ca organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire muzical-culturală desfășurată periodic în anii 1973–1985, de...

202 poezii Adrian Păunescu Poezie de Adrian Păunescu 8.0 / 10

Toate poeziile (202)

145

Pacient la final de veac

Şi află, doctore, c-aici mă doare, Acolo unde geme-un colţ de ţară, Acolo unde plânge fiecare Ca naţiunea noastră să nu moară. Iar dacă...

Adrian Păunescu 7.0
146

Pământul îmi cade din mână

Sunt semne de iarnă pe aer, pe ape la munte probabil a nins, îmbracă-te, Carmen, şi vino aproape, păstrează cenuşa incendiului stins. Pe foştii...

Adrian Păunescu 9.0
147

Pastel de toamnă

Pe muntele negru de frunză de vară Te chem cu accent brumăriu să te sperii Când spicul de toamnă dă-n spicele verii Şi cade...

Adrian Păunescu 8.0
148

Patul lui Zamolxes

El nu ţine ţară de-a doua Că marmură albă în miei arde seul Şi el luminează cu rouă Spre tronul de sare pe care...

Adrian Păunescu 8.0
149

Pe adresa unui neam

Nu ştiu unde mă culc şi cine sunt oamenii-aceştia buni, ce-mi dau de toate nici cum îi cheamă parcă n-am aflat şi totuşi ne...

Adrian Păunescu 7.0
150

Pictură de iarnă

Sânt pictori, în cer, care lasă Culorile lor să mai cadă Pe-aci, pe pământ, pe acasă, Şi asta se cheamă zăpadă. Sub bârne albastre-celeste...

Adrian Păunescu 8.0
151

Pluton

Aştept primăvara: vreau să fiu dus de un pluton suav la primul zid şi împuşcat cu muguri şi când voi muri să-mi înflorească toate...

Adrian Păunescu 8.0
152

Poetul

Aş sta, aşa cu faţa-n sus, Lovit pieziş de vreme Şi-ncet ca un izvor supus Ţi-aş murmura poeme. Şi patul de sub şira mea,...

Adrian Păunescu 7.0
153

Poetul şi patria

Poetul n-are voie să trădeze şi nici să facă glume despre Neam, el simte totul, de la Rău la Ram, născut ca lacrima de...

Adrian Păunescu 9.0
154

Prea târziu, la Paris

Prea târziu am ajuns la Paris, prea bătrân, n-am avut nici noroc, nici chemări, nici curaj, unde sunt, mă trezesc doritor să rămân şi,...

Adrian Păunescu 8.0
155

Proba olimpică

Mintea mea obosită nu e mai proastă decât mintea voastră odihnită, hai să gândim împreună, hai gândiţi şi voi, încordaţi-vă minţile odihnite şi produceţi...

Adrian Păunescu 8.0
156

Psalm de Paşti

Ce bine mi-e a-ţi recunoaşte Ştergarul alb de in la porţi, Te-ai pregătit şi tu de Paşte, Hristos a înviat din morţi. Pe mal...

Adrian Păunescu 9.0
157

Pustiul care devoră

Acest pustiu ce ne îngroapă-n el, acest pustiu crescând din oră-n oră, acest pustiu curat ce ne devoră ca remuşcarea după un măcel. Acest...

Adrian Păunescu 8.0
158

Regresăm

Nu-i nimic, e-n regulă, mai aşteptăm două sute de ani, ce-o să fie, un biet accident istoric, o socoteală matematică greşită, sântem în Estul...

Adrian Păunescu 9.0
159

Repetabila povară

Cine are părinţi, pe pământ nu în gând Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând Că am fost, că n-am fost, ori că suntem...

Adrian Păunescu 9.0
160

Romanţă în trestie

Trestia pe baltă bate tremurat, Se aude trenul dinspre Calafat, Neştiute păsări saltă peste noi, Cum, chemat de tine, morţii mă-ncovoi. Te iubesc în...

Adrian Păunescu 7.0
161

Rugă pentru părinţi

Enigmatici şi cuminţi, Terminându-şi rostul lor, Lângă noi se sting şi mor, Dragii noştri, dragi părinţi. Cheamă-i Doamne înapoi Că şi-aşa au dus-o prost,...

Adrian Păunescu 8.0
162

Rugă pentru România

Tragica mea, condamnata mea ţară, Din nou răstignită şi funerară, În static şi jalnic galop antigalop, Între secetă, foamete şi potop. Tragica mea adorată...

Adrian Păunescu 7.0
163

Rugăciune către pădure

Pădurea mea, primeşte-mă la tine, Ca pe-un sicriu ce vrea să intre iar În fostul trunchi al fostului stejar, În hohotul bolnavelor ruine. Am...

Adrian Păunescu 9.0
164

Rugăciune pentru 1 Decembrie

Ne iartă, Doamne, ura şi gâlceava de care suntem zilnic vinovaţi, dar către Tine tulnicul suna-va, să-ntorci privirea Ta către Carpaţi. Prea mult abandonaţi...

Adrian Păunescu 8.0
165

Sacrificiu

În toată existenţa omenească nu a existat zidire durabilă dacă în ea nu a fost zidită o femeie.

Adrian Păunescu 9.0
166

Sara pe deal

Iese amurg dintr-o bătaie de clopot caii culeg iarba din ultimul tropot, păsări adorm dacă amurgul le-atinge, sus la izvor, sus la obirşie, ninge....

Adrian Păunescu 9.0
167

Scenariu de referinţă

Din clipa în care pe lume o mamă pe noi ne-a născut, ca într-un proiect fără milă, urmăm un traseu cunoscut. Aproape că n-aş...

Adrian Păunescu 9.0
168

Scrisoare de Rămas bun – poezie din ceruri

Eu recunosc că am făcut greşeala De a slăvi prea mult conducătorul Făcându-i ode şi-ndemnând chiar sala (să cânte): Partidul, Ceauşescu şi Poporul. Dar...

Adrian Păunescu 8.0