Mihai Eminescu, poet, prozator și jurnalist român, a fost considerat cea mai importantă voce poetică din literatura română. Poetul ne-a lăsat în amintire pentru totdeauna cele mai sensibile și îndrăgite versuri. Noi am făcut o selecție și îți...
A fost odată ca-n poveşti, A fost ca niciodată. Din rude mari împărăteşti, O prea frumoasă fată. Şi era una la părinţi Şi mândră-n...
Lumea îmi părea o cifră, oamenii îmi păreau morţi, Măşti, ce râd după comandă, cari ies de după porţi Şi dispar – păpuşi măiestre,...
Lumineze stelele, Plângă râurile, Nori-n cer călătorească, Neamurile-mbătrânească Şi pădurile să crească – Numai eu voi rămânea, Gândurile la o stea, Ce au fost...
Luna iese dintre codri. Noaptea toată stă s-o vadă. Zugrăveşte umbre negre Pe linţolii de zăpadă. Şi mereu ea le lungeşte Şi suind în...
M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire, Cu sărutări aprinse şi cu îmbrăţoşări! Ştiai c-o măiestrie ce nu am cunoscut-o Ca nervul cel din...
Mă-ntrebai, dragă, într-o zi Cine-n lume s-o găsi Pe noi a ne despărţi. Iată dealul s-au găsit Pe noi de ne-au despărţit, Dealul cel...
Mai am un singur dor În liniştea serii Să mă lăsaţi să mor La marginea mării; Să-mi fie somnul lin Şi codrul aproape, Pe-ntinsele...
Mândro, mândro, vrei nu vrei Un inel şi doi cercei, Dă-mi să-ţi sărut ochii tăi; De vrei rochie de mireasă Cingătoare de mătase, Părul...
De ce cu ochii-ncremeniţi sub bolte De marmură – tu-l priveşti cu spaimă crudă? Pândeşti ca leii, fruntea ta asudă Şi pumnu-ţi vrea mânia-i...
Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă, Prin care trece albă regina nopţii moartă. – O, dormi, o, dormi în pace printre...
Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopţii întunerec – înstelatul rege maur – Lasă norii lui molateci înfoiaţi...
De-mi vorbiţi mă fac că n-aud, Nu zic ba şi nu mă laud, Dănţuiţi precum vă vine, Nici vă şuier, nici v-aplaud Dară nimeni...
A Mi-am zidit monument decât acel de fier Mult mai trainic şi înalt ca piramide cereşti; Ploaia nu-l va mânca, nici acvilonul slab, Nici...
Peste codri se coboară, Peste vârfuri trece lună Iar izvoarele răsună. Cine-mi trece luncile Domniţa cu pruncele; Cine-mi trece mândra luncă, Domniţa mea cu...
– Ce priveşti în jos smerită, Că te mânii te prefaci, Când îţi zic că el îţi place Şi că tu demult îi placi....
Miradoniz avea palat de stânci. Drept streşină era un codru vechi Şi colonadele erau de munţi în şir, Ce negri de bazalt se înşirau,...
Ce lumină-i şi ce vorbe Jos sub grinzile colibei? Marta mânuie cociorbe, Iar Maria toacă hribii, Iar ciobanu-şi pune gluga, Mai îndrugă câte-ndrugă, Iese-n...
Când din stele auroase Noaptea vine-ncetişor, Cu-a ei umbre suspinânde, Cu-a ei silfe şopotinde, Cu-a ei vise de amor; Câte inimi în plăcere Îi...
Da! din porţile mândre de munte, din stânci arcuite, Iese-uraganul bătrân, mânând pe lungi umeri de nouri Caii fulgerători şi carul ce-n fuga lui...
Făclie de veghe pe umezi morminte, Un sunet de clopot în orele sfinte, Un vis ce îşi moaie aripa-n amar, Astfel ai trecut de...
MUREŞANU În turnul vechi de piatră cu inima de-aramă Se zbate miază-noaptea… iar prin a lumii vamă Nici suflete nu intră, nici suflete nu...
Murmură glasul mării stins şi molcom, Înconjurând a Italiei insulă mândră – O, luminaţi, a cerului stele albe, Câmpilor noştri. Vă vărsaţi icoanele voastre...
Sub vântul rece-al amorţitei ierne Îşi pleacă codrul crengile-ncărcate; Sub alba-i haină câmpul se aşterne, Cu stele dulci e bolta presărată; Din fundul lumii,...
Săracă Ţară-de-Sus, Toată faima ţi s-a dus! Acu cinci sute de ai Numai codru îmi erai… Împrejur năşteau pustii, Se surpau împărăţii, Neamurile-mbătrâneau, Crăiile...